Newsletter: Inscriere la Newsletter

factori de risc elemente, situatii sau conditii care prin natura lor pot afecta securitatea statului, a grupurilor sau a individului.

mai multi termeni...

Alatura-te Echipei CPCS

Avem nevoie de tine!
Membru sau doar voluntar, te asteptam sa te implici in proiectele şi activităţile noastre!

Acceseaza o serie de resurse extrem de utile in studiul culturii de securitate.

Telefon:
0748 022 805
0722 306 591
Email
fbicon twicon

Organizaţii Internaţionale – Uniunea Europeană (U.E.) - www.europa.eu

Scurt Istoric

Ideea de Europa, care desemnează un spaţiu geografic, politic si spiritual specific, datează de câteva milenii. Construcţia europeana ¬ procesul conştient de formare a unităţii economice, politice si instituţionale a acestui spaţiu ¬ au o vechime de doar câteva decenii, declanşându-se efectiv în contextul bipolarităţii mondiale, instaurate după al Doilea Război Mondial, în care Europa îşi putea salva locul, rolul, identitatea si puterea doar prin transpunerea în practica a premizelor unităţii sale.

Prin multe aspecte, 1945 poate fi numit “anul zero” al Europei. Aceasta tristă constatare este valabilă şi pentru că Europa a pierdut 35 de milioane de oameni, din 50 de milioane de victime care, spre deosebire de Primul Război au fost în majoritate civili – 25 de milioane (inclusiv sovietici). La aceste cifre se cer adăugate milioane de răniţi, orfani, văduve. În 1945, 30 de milioane de europeni erau în căutarea unui pământ de azil.

De-a lungul secolelor, Europa a fost scena unor războaie frecvente şi nimicitoare. Între 1870 şi 1945, Franţa şi Germania s-au ciocnit în trei conflicte care au provocat mari pierderi omeneşti. Mai mulţi lideri europeni au dobândit atunci convingerea că singurul mod de a garanta o pace durabilă pentru ţările lor era uniunea economică şi politică.

În 1950, Robert Schuman a propus (într-un discurs inspirat de Jean Monnet) integrarea industriei cărbunelui şi oţelului din Europa de Vest. Din acest proiect s-a născut în 1951 Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), formată din şase membri: RFG, Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. Puterea de decizie în privinţa industriei cărbunelui şi oţelului din aceste ţări a fost transferată unei instituţii independente, supranaţionale. Aceasta a fost numită "Înalta Autoritate", iar primul său preşedinte a fost Jean Monnet.

La 28 aprilie 1951, şase state europene semnau, la Paris, Tratatul prin care se puneau bazele primei Comunităţi europene (CECO).

Crearea CECO a fost un asemenea succes încât, după cîţiva ani, s-a făcut pasul următor pe calea integrării altor sectoare economice. În 1957, cele şase state au semnat Tratatul de la Roma, care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) – statele membre au decis desfiinţarea barierelor comerciale şi formarea "Pieţei Comune".

În 1967, instituţiile celor trei Comunităţi europene au fuzionat şi, din acel moment, există o singură Comisie Europeană, un singur Consiliu de miniştri, un singur Parlament European.

Începând din 1979, membrii Parlamentului European nu mai sunt desemnaţi de parlamentele naţionale, ci sînt aleşi prin vot universal direct, de cetăţenii statelor membre, din cinci în cinci ani.

Tratatul de la Maastricht din 1992 a introdus noi forme de cooperare între guvernele statelor membre, în domeniile apărării sau „justiţiei şi afacerilor interne”. Integrând în sistemul comunitar ceea ce era pînă atunci o cooperare interguvernamentală, Tratatul de la Maastricht a dat naştere Uniunii Europene (UE).

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951, între 6 ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda). După cincizeci de ani şi cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania şi Portugalia; 1995: Austria, Finlanda şi Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), Uniunea Europeană are astăzi, după cel de-al şaselea proces de aderare care a însemnat aderarea României şi Bulgariei (2007), 27 de state membre.

Uniunea Europeană (UE) este o familie de ţări europene democratice, care au decis să-şi construiască împreună pacea şi prosperitatea:

  • UE nu este un stat care se substituie statelor existente;
  • UE nu este doar o organizaţie de cooperare internaţională;
  • UE este o formulă unică în felul său. Statele care o alcătuiesc au creat instituţii comune, cărora le-au transferat o parte din suveranitatea lor, pentru ca deciziile privind problemele specifice de interes comun să poată fi luate în mod democratic, la nivel european.

Prezentare

Europa este un continent care reuneşte numeroase tradiţii şi limbi diferite, dar şi valori comune ca democraţia, libertatea şi justiţia socială. UE apără aceste valori, încurajează cooperarea între popoarele sale, promovînd unitatea în diversitate şi apropierea procesului decizional de cetăţean.

În lumea din ce în ce mai interdependentă a secolului al XXI-lea, este nevoie mai mult ca niciodată de cooperare între cetăţeanul european şi popoarele altor ţări, într-un spirit de căutare, deschidere, solidaritate.

De-a lungul deceniilor postbelice, Uniunea Europeană a devenit o organizaţie care îşi propune crearea unei Europe unite din punct de vedere politic, economic, social, cultural, păstrând, în acelaşi timp, valorile şi identitatea naţională a statelor componente.

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre, accentuând solidaritatea dintre popoare.

La baza Uniunii se află trei piloni:

  • Comunităţile europene (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice),
  • PESC (Politica Externă şi de Securitate Comună)
  • JAI (Justiţie şi Afaceri Interne).

Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt: promovarea progresului economic şi social (Piaţa Unică a fost instituită în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999); afirmarea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună, implicarea în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale); instituirea cetăţeniei europene (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională ci o completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni); dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea pieţei interne şi, în particular, de libera circulaţie a persoanelor); consolidarea Uniunii în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreună cu tratatele fondatoare).

Drapelul european este nu doar simbolul UE, ci şi al unităţii şi identităţii Europei într-un sens mai larg. Cele 12 stele dispuse în cerc simbolizează şi idealurile de unitate, solidaritate şi armonie între popoarele europene. Numărul stelelor nu are legătură cu numărul statelor membre. Cifra “12” simbolizează în mod tradiţional perfecţiunea, plenitudinea şi unitatea. Astfel drapelul rămâne neschimbat indiferent de lărgirile Uniunii Europene.

Imnul european – melodia este preluată, nu întâmplător, din Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven şi, atunci cînd este interpretată ca imn al UE, nu este însoţită de text. Acest imn fără cuvinte evocă prin limbajul universal al muzicii idealurile de libertate, pace şi solidaritate reprezentate de Europa.

Deviza UE: Unitate în diversitate. Această deviză a fost menţionată oficial, prima dată, în Tratatul care instituie o Constituţie pentru Europa, semnat în 2004 (art. I-8 enumeră simbolurile UE). Această deviză înseamnă că, prin intermediul UE, europenii îşi unesc eforturile în folosul păcii şi prosperităţii, iar numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite existente în Europa constituie un avantaj pentru acest continent.

9 mai, Ziua Europei. Ideea unei Europe unite a fost lansată la 9 mai 1950 de Robert Schuman, pe atunci ministru de externe al Franţei . "Declaraţia Schuman" este considerată actul de naştere aş Uniunii europene, iar data de 9 mai, „ziua aniversară” a UE.

Astăzi, data de 9 mai a devenit un simbol european (Ziua Europei) care, împreună cu drapelul, imnul, deviza şi moneda unică, (Euro) identifică UE ca entitate politică.

Integrarea economică şi politică a statelor membre ale Uniunii Europene înseamnă că aceste ţări trebuie să ia decizii comune în numeroase domenii. Ele au elaborat politici comune în domenii foarte diverse : de la agricultură la cultură, de la protecţia consumatorilor la concurenţă, de la mediu şi energie la transport şi comerţ.

La început s-a pus accent pe o politică comercială comună pentru cărbune şi oţel şi pe o politică agrară comună, apoi s-au adăugat şi alte politici, pe măsură ce a fost nevoie de ele. Unele obiective politice cheie au evoluat în funcţie de context. De exemplu, scopul politicii agricole nu mai este de a obţine o producţie cât mai mare la un preţ cât mai mic, ci de a încuraja tehnicile agricole care produc alimente sănătoase şi de calitate, respectînd mediul înconjurător. Politicile UE vor ţine cont de conservarea mediului.

De asemenea, se acordă importanţă relaţiilor Uniunii Europene cu restul lumii. UE negociază mari acorduri comerciale şi de cooperare cu ţări terţe şi aplică o Politică Externă şi de Securitate Comună (PESC).

Piaţa unică: desfiinţarea barierelor comerciale. Ţările membre au avut nevoie de un anumit timp pentru înlăturarea tuturor barierelor comerciale dintre ele şi transformarea „pieţei comune” într-o adevărată piaţă unică, în cadrul căreia bunurile, serviciile, persoanele şi capitalurile pot circula liber.

În anii ’90, circulaţia cetăţenilor europeni în Europa a fost simplificată prin desfiinţarea verificărilor identităţii şi desfiinţarea controlului vamal la frontierele interne ale UE. Această evoluţie a mărit mobilitatea cetăţenilor Uniunii Europene. Din 1987, de pildă, peste un milion de tineri europeni au beneficiat de posibilitatea studiilor în străinătate, cu sprijinul Uniunii.

Maim ulte detalii:www.europa.eu sau www.ue.mae.ro

Alte Articole

Mai multe materiale

RealStudio RoHost Real Project Solutions Fudoshin Martial Arts Editura Tritonic Tiger Protector