Newsletter: Inscriere la Newsletter

politica proces decizional colectiv care include persuasiunea, negocierea si luarea unei decizii privind scopurile si mijloacele optime pentru a atinge scopul final, obligatorii pentru toti; lupta pentru obtinerea si pastrarea autoritatii si a puterii.

mai multi termeni...

Alatura-te Echipei CPCS

Avem nevoie de tine!
Membru sau doar voluntar, te asteptam sa te implici in proiectele şi activităţile noastre!

Acceseaza o serie de resurse extrem de utile in studiul culturii de securitate.

Telefon:
0748 022 805
0722 306 591
Email
fbicon twicon

Precursorii Studiilor de Securitate (1) | Sun Tzu

Introducere

In abordarea traditionala a studiilor de securitate ( sec. XIX –XX ) securitatea a fost inteleasa ca putere militara. Arta militara , ca domeniu ce integra pregatirea si administrarea chestiunilor legate de razboi , era necesara deoarece securitatea statului nu putea fi obtinuta decat printr-o permanenta pregatire pentru razboi. Putem considera ca securitatea ca putere militara se manifesta cu pregnanta in perioada cuprinsa intre anii 1945 si 1990.

Pentru a intelege insa abordarea traditionala a studiilor de securitate consideram necesara o incursiune in trecut, la originile acestei abordari, reprezentata de personalitati ale strategiei si artei militare. Nu intamplator marii conducatori au fost si sunt de cele mai multe ori filosofi si/sau politicieni si/sau militari. Vom incerca, in materialele ce urmeaza o scurta introducere in strategie si arta militara, prin prezentarea sumara a celor mai cunoscuti autori ai domeniului si care, consideram noi, au o legatura stransa cu studiile de securitate.

*Termenul de Strategie provine din limba greaca veche, de la " stratos"-armata si " agein" –conducere. "Strategos" era denumirea data conducatorului armatei. Inca din secolul al V-lea iHr. Xenofon ( general si filosof atenian) in lucrarea sa Cyropedia, face distinctia dintre tactica, inteleasa ca arta de a organiza si manevra oamenii in lupta si strategie, conceputa ca stiinta a comandantului suprem, prin care se gestioneaza totalitatea mijloacelor necesare obtinerii victoriei in razboi.

Sun Tzu (Sun Tzî) – scriitor, general si strateg chinez – (sec. al VI-lea i.Hr.)

Arta Razboiului (Ping Fa) sau Cele treisprezece articole despre arta razboiului este una dintre primele lucrari de strategie militara, constituita din concepte, idei si principii cu caracter general referitoare la conducerea unui razboi si implicit la pastrarea securitatii statului.

Lucrarea trece granitele Chinei pe la 760 d.Hr. in Japonia, cand este realizata prima traducere completa a acesteia. In Occident, Arta Razboiului apare la 1722, prin traducerea si publicarea la Paris a lucrarii, de catre un misionar iezuit din Peking, parintele J.J.M. Arniot. Alte traduceri apar secolul urmator.

Cele 13 capitole ale lui Sun Tzu sunt numite astfel (cu mici diferente date de interpretarea traducerilor): Evaluari, Conducerea razboiului, Strategia ofensiva, Dispuneri, Energia, Puncte slabe si puncte tari, Manevra, Cele noua variabile, Marsuri, Terenul, Cele noua feluri de teren, Atac prin foc si Folosirea agentilor secreti.

Arta Razboiului scrisa de Sun Tzu este considerata gresit, la nivelul cunoasterii comune, ca fiind o lucrare care prin ideile sale face apologia razboiului, perceptia eronata fiind similara cu a unei alte opere remarcabile apartinand domeniului politic si al relatiilor internationale, Principele lui Machiavelli.

Este de remarcat ca lucrarea este, surprinzator, pacifista si antimilitarista. Prin Arta Razboiului se propaga ideea ca armele au ca scop doar pedepsirea violentei si a cruzimii, pentru instaurarea si mentinerea pacii, pentru inlaturarea dificultatilor si pericolelor si pentru a salva pe cei care sunt in pericol.

SUN TZU – ARTA RAZBOIULUI – Rezumat

EVALUAREA

"Razboiul este o problema de o importanta vitala pentru Stat, domeniu al vietii si al mortii, calea care duce spre supravietuire sau spre nimicire. E neaparat necesar sa fie studiat temeinic."

Sun Tzu realizeaza o analiza a razboiului si a modului in care acesta trebuie desfasurat. Ideea directoare este ca razboiul nu trebuie pornit fara a fi bine pregatit si fara a anticipa manifestarile si consecintele posibile ale acestuia. Dupa Sun Tzu, arta razboiului trebuie sa integreze " cheile victoriei".

In viziunea sa, cei cinci factori si cele sapte elemente integrate in acestia maresc considerabil sansele de victorie in lupta, fiind rezultanta unui sistem conceptual filosofic, dublat de o experienta practica considerabila pe campul de lupta.

Tot aici, Sun Tzu afirma ca arta razboiului in ansamblul ei se bazeaza pe inselaciune si ca, desi expune principii teoretice exacte pentru a castiga o lupta, nimeni nu poate face previziuni exacte asupra evenimentelor viitoare.

CONDUCEREA RAZBOIULUI

"Victoria este obiectivul principal al razboiului."

Strategul chinez insista pe problema aprovizionarii materiale a operatiunilor de lupta, chiar daca la acea vreme tehnica de lupta nu juca rolul decisiv pe care il are in prezent in desfasurarea conflictelor armate.

Pe langa resursele si cheltuielile necesare operatiunilor razboiului, strategul include si un alt factor decisiv: durata razboiului. Aceasta trebuie sa fie scurta, datorita efortului material mare pe care-l necesita actiunile militare de durata.

O alta problema este comportamentul fata de prizonieri. Sun Tzu crede ca prizonierii au nevoie de un tratament bun, egal cu tratamentul propriilor soldati, pentru a le castiga loialitatea, scopul final fiind folosirea acestora ca luptatori proprii si aliati.

EVALUARI - DESPRE VICTORIE SI INFRANGERE

"De aceea spun: Cunoaste-ti inamicul si cunoaste-te pe tine insuti; intr-o suta de batalii nu te vei expune nici unei primejdii".

Sun Tzu considera necesara, in aceasta parte a lucrarii, o abordare aprofundata a unor probleme esentiale ale gandirii militare, detaliind obiectivele strategice ale razboiului, modul in care acestea pot fi atinse, raportul de forte intre combatanti si variantele de gestionare a diverselor situatii intalnite pe terenul de lupta.

Tot aici se face referire la relatia intre conducerea politica- suveran si conducerea militara-comandanti, precum si la importanta culegerii informatiilor in arta razboiului.

Ganditorul chinez considera ca obiectivul final al razboiului nu este anihilarea totala a adversarului, ci o victorie in care statul, teritoriul si armata sa fie cucerite intacte. Dupa cum putem intui, aici apare ideea influentei politice, a diplomatiei si a negocierii pentru evitarea conflictului armat.

DESPRE DISPUNEREA FORTELOR – MANEVRE

"Invicibilitatea consta in aparare, iar sansele de victorie, in atac."

Strategul revine asupra tipologiei formelor de lupta impartind-o in atac si aparare iar, mai apoi, face o enumerare logica a componentelor artei razboiului in urmatoarea ordine: aprecierea spatiului, evaluarea cantitativa, calculele, comparatiile si sansele victoriei.

In continuare, Sun Tzu analizeaza rolul, importanta si procedeele manevrei in teatrul de lupta si insista asupra conditiilor necesare pentru succesul acesteia: deplasarile rapide, surprinderea adversarului, concentrarea fortelor si pastrarea secretelor referitoare la actiunile de lupta.

Tot aici se subliniaza importanta pentru arta militara a capacitatii de adaptare si improvizatie la nivel tactic, avand in vedere situatiile particulare ale razboiului, chiar daca principiile strategice sunt privite ca si linii directoare absolute.

Sun Tzu scrie, in continuare, despre importanta strategiei directe si indirecte si acorda o importanta deosebita combinarii acestora in functie de situatiile intalnite.

Deasemenea, Sun Tzu considera ca pentru a reusi sa conduci cu succes o actiune militara este nevoie de cunosterea celor patru categorii de factori , dar insista si asupra cunosterii tipologiei terenului in care se desfasoara actiunea militara.

In continuare acesta face observatii referitoare la relatiile interumane dintre comandanti si trupe, iar mai departe sfatuieste in ce priveste disciplina militara, introducand, poate pentru prima oara, elemente de ordin psihologic si social.

FOLOSIREA AGENTILOR SECRETI

"Ceea ce se numeste informatie prealabila, nu provine de la spirite, nici de la divinitati, nici de la analogiile cu evenimente trecute, nici din calcule. Ea trebuie obtinuta de la oamenii care cunosc situatia inamicului."

Sun Tzu considera ca folosirea agentilor secreti, pentru strangerea de informatii este un mijloc esential pentru cunoasterea situatiei de razboi si implicit a inamicului, acestia avand o contributie deosebita la victorie intr-un conflict armat.

Acesta realizeaza o impartire pe categorii a agentilor secreti in cinci tipuri , fiind considerat un deschizator de drumuri in ceea ce priveste rolul activitatii de informatii in strategia militara de succes.

Stefan Lacatus,
Presedinte

Alte Articole

Mai multe materiale

RealStudio RoHost Real Project Solutions Fudoshin Martial Arts Editura Tritonic Tiger Protector