de Mario BALINT – analist de securitate şi terorism al Asociaţiei Române a Specialiştilor în Securitate (ARSS)

Nu este un secret pentru nimeni, diplomaţia militară şi gesturile întreprinse de oficialii Ministerului Apărării au cîntărit greu în eforturile de integrare ale României în NATO şi Uniunea Europeană. Participarea militarilor români în teatrele de operaţii din Balcani, Afganistan şi Iraq au demonstrat voinţa Bucureştiului de a fi un partener predictibil şi corect.

Această experienţă poate constitui o „lecţie învăţată” şi pentru oficialităţile de la Chişinău, iar diplomaţia militară moldoveană poate deveni vîrful de lance al eforturilor Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, fără a periclita statutul de „stat neutru”, prevăzut de Constituţie. Două gesturi pot fi făcute foarte rapid, cu efect maxim: constituirea batalionului mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc, parte a SHIRBRIG, forţa ONU în aşteptare, şi a Politicii Europene Comune de Apărare şi Securitate, PESAC, ca un prim pas de integrare în arhitectura de securitate europeană. Cel de-al doilea gest îl reprezintă trimiterea unui contingent militar în Afganistan, ca parte la efortul comun al Comunităţii Internaţionale de stabilizare a Afganistanului prin Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă, ISAF. Cele două gesturi de diplomaţie militară, alături de eforturile diplomaţilor Ministerului de Externe de la Chişinău, vor demonstra hotărîrea Alianţei pentru Integrare Europeană de a fi un partener real şi credibil care merită ajutat în eforturile sale de revenire în spaţiul internaţional. Să le iau pe rînd.

Batalionul mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc, propus de România cu mult timp în urmă, poate dovedi, dincolo de aspectul militar, că relaţiile corecte între cele două ţări favorizează destinderea şi cooperarea la frontierele estice ale NATO şi UE. Tratatul din 2000 între România şi Republica Moldova este fundamentul relaţiilor de bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări, dar şi de cooperare în Europa de Est şi de Sud-Est. Relaţiile României cu Republica Moldova se bazează pe comunitatea de limbă, cultură şi tradiţii. În urma schimbării politicii externe a autorităţilor moldovene, autorităţile de la Bucureşti şi-au definit noua orientare diplomatică privind relaţiile româno-moldovene ca fiind bazată pe pragmatism şi pe sprijin total în relaţiile economice, sociale, culturale şi politice, în vederea integrării rapide a Republica Moldova în marea familie europeană. Din punct de vedere militar, batalionul mixt româno-moldovenesc este o punte de interoperabilitate între armata Republica Moldova şi NATO, posibilitatea de a obţine experienţă în teatre de operaţii reale, va spori credibilitatea ţării în cadrul Parteneriatului pentru Pace, la care Moldova a aderat în 1994, şi mai multe şanse de alăturare pachetului Balcanii de Vest în procesul de aderare la UE.

Afganistanul este şi va rămîne în următorii ani, un punct important pe agenda internaţională de securitate. De aceea, prezenţa contingentului moldovenesc în ISAF poate dovedi că Republica Moldova înţelege problematica de securitate la nivel european şi global şi este gata să-şi asume responsabilităţi. Asumarea acestora va rezona pozitiv atît la Washington cît şi la Bruxelles. Pe 4 februarie a.c., ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă, amintea jurnaliştilor prezenţi la o conferinţă de presă, că între cele 5 priorităţi de politică externă ale Republica Moldova se află şi relaţia cu SUA. După vizita la Washington a premierului Vlad Filat, SUA au dovedit că sînt un partener care sprijină nu doar la nivel diplomatic, dar şi prin fapte, integrarea Republica Moldova şi procesele de reformare profundă ale statului moldovean. Afganistanul poate reprezenta şansa ca SUA să se implice major în soluţionarea unor dosare spinoase pentru Moldova! DE asemenea, integrarea în UE este de interes strategic pentru Moldova, iar apropierea de Bruxelles nu se face doar la nivel politic şi economic. Implicarea Moldovei în Afganistan va contribui (alături de batalionul mixt!) la realizarea strategiei de securitate a Uniunii Europene, care pe lîngă contingentele naţionale, are dislocată în Afganistan o puternică forţă a EUROPOL.

Sigur, există deja voci care condamnă trimiterea de trupe în Afganistan, uitînd să menţioneze, însă că acum, în 2010, Moldova nu mai face parte din forţa de invazie, ca în 1979, ci din efortul internaţional de pacificare şi reconstrucţie a Afganistanului, sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU. Moldova este prezentă deja cu cinci elicoptere care au sprijinit efortul umanitar al ONU. În al doilea rînd, militarii trimişi în teatrul de operaţiuni sînt profesionişti şi nu recruţi ca în 1979.

Crearea Batalionului Mixt şi trimiterea de trupe în Afganistan vor înscrie Republica Moldova în tendinţa de emancipare strategică în spaţiul post-sovietic şi va dovedi voinţa de articulare a interesului naţional pe termen lung. Iar diplomaţia militară îşi va dovedi eficienţa!

Prima actiune CPCS in judetul Caras-Severis si, in acelasi timp, in Municipiul Resita, consta in transpunerea programului de prevenire a furturilor din autoturisme, si a debutat in 20.04.2010, printr-o conferinta de presa si o prima sesiune de distribuire de fluturasi.

Campania se desfasoara in perioada 20.04-08.05.2010, si este organizata si desfasurata in colaborare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin, Casa de Cultură a Studenţilor Reşiţa, Primăria Municipiului Reşiţa, Rotaract Club Reşiţa, Interact Club Reşiţa şi Liga Studenţilor din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa.

Actiunile de distribuire de pliante vor fi concentrate pe zonele Lunca Pomostului, Moroasa I şi Moroasa II, zona Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, zona Calea Caransebeşului Lunca Bârzavei şi în zonele adiacente centrelor comerciale importante din municipiul Reşiţa.

„Ziua de 22 aprilie 1970, când s-a sărbatorit Ziua Pământului, s-a numărat printre cele mai importante evenimente din istoria democraţiei... 20 de milioane de oameni şi-au manifestat sprijinul... politica americană şi politicile publice nu vor mai fi fost niciodată la fel.”

Ziarul American Heritage, Octombrie 1993

De ce Ziua Pământului ?

Cel mai amplu studiu realizat vreodată având ca subiect mediul înconjurător şi antropizarea, şi cuprinzând concluziile a peste 1.300 de experţi din 95 de ţări, demonstrează că maniera în care au fost până acum exploatate resursele naturale riscă să pună sub semnul întrebării însăşi posibilitatea Terrei de a asigura supravieţuirea generaţiilor viitoare. Studiul, realizat sub egida Naţiunilor Unite, în urma experimentelor şi cercetărilor efectuate timp de patru ani, relevă că oamenii au modificat în mod dramatic, într-o perioadă extrem de scurtă de timp, majoritatea ecosistemelor.

Felul în care societatea şi-a asigurat în ultimii 50 de ani rezervele de hrană, apă potabilă, lemn şi petrol a dus la o degradare rapidă a mediului înconjurător. Desigur, au existat şi câştiguri: creşteri impresionante ale economiei, sau abundenţa de produse agricole pe pieţele mondiale. Dar iată costurile: suprafaţa de teren cultivată din 1945 până în prezent a fost mai mare decat cea folosită pentru agricultură din 1700 până în 1900. De asemenea, mai mult de jumătate din îngrăşămintele chimice utilizate până în prezent au fost aplicate după 1985, iar diversitatea regnului animal a fost redusă considerabil: între 10 şi 30% din speciile de mamifere, păsări şi amfibii sunt ameninţate cu dispariţia.

Astfel, Ziua Pământului este un eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului, care a apărut cu scopul de a conştientiza populaţia şi factorii de decizie privind necesitatea conservării resurselor naturale ale lumii. Protejând resursele naturale (plante, animale, depozite minerale, soluri, apă, aer, combustibili fosili- petrol, gaze naturale, cărbuni, etc.) protejăm biosfera, dar mai ales protejăm viaţa şi sănătatea oamenilor.

Când o sărbătorim?

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an în timpul primăverii în emisfera nordică şi toamnei în cea sudică, cu intenţia de a conştientiza populaţia cu privire la problemele de mediu existente şi de a mobiliza eforturi şi energii în scopul ameliorării acestora. Organizaţia Naţiunilor Unite sărbătoreşte acest eveniment în fiecare an odată cu echinoxul de primăvară (21 martie), urmând tradiţia fondată de activistul pentru pace John McConnell în 1969.

O a doua Zi a Pământului, care a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în 1970, este sărbătorită in ficare an de numeroase ţări pe 22 aprilie.

Cum a luat naştere?

Ziua Pământului, 21 martie. Această dată a fost aleasă de către John McConnell pentru faptul că reprezintă momentul în care începe primăvar a astronomică în emisfera nordică şi toamna astronomică în emisfera sudică.

John McConnell a adus în discuţie pentru prima dată ideea unei sărbători globale numită „Ziua Pământului” la o conferinţă UNESCO despre mediu în 1969. Prima proclamare a Zilei Pământului a avut loc în San Francisco, pe 21 martie 1970, zi care a fost sărbatorită pe străzile multor oraşe (San Francisco, Davis, California). În anii care au urmat, festivităţile cu ocazia Zilei Pământului s-au desfăşurat în mai multe locuri pe glob (Noua Zeelandă, Lituania, sau oraşe ca Viena, Paris, Tokyo) în aceeaşi zi cu cele susţinute de către ONU.

Ziua Pământului, 22 aprilie. În septembrie 1969, la o conferinţă în Seattle, Washington, senatorul american Gaylord Nelson a anunţat că în primăvara anului 1970 vor avea loc demonstraţii ample cu privire la starea mediului înconjurător. Aceste proteste pe teme ecologice la scară naţională aveau ca scop introducerea pe agenda politicilor publice a acestor probleme îndelung neglijate. Astfel că pe 22 aprile 1970 aproximativ 20 milioane de americani au ieşit pe străzi militând pentru un mediu sănătos şi sigur, fapt ce a marcat începutul mişcării ecologiste moderne.

Odată cu trecerea timpului, scopurile susţinătorilor Zilei Pământului s-au modificat şi ele: pe 22 aprilie 1990 cele 200 milioane de persoane din 141 de ţări au dat chestiunii mediului semnificaţii mondiale, deschizând calea pentru summit-ul ONU pe teme de mediu de la Rio de Janeiro din 1992; în anul 2000, accentul era pus pe încălzirea globală şi necesitatea folosirii la scară largă a energiei altrenative, ajungându-se ca în anul 2007, la cea mai amplă festivitate închinată Pământului, să ia parte aproape un miliard de oameni şi să fie implicate peste 4000 de organizaţii nonguvernamentale din 170 de ţări ale lumii. A fost de asemenea creată „Reţeaua « Ziua Pământului »”, de către organizatorii primei Zile a Pământului; aceasta include multe tipuri de organizaţii din diferite domenii de activitate, care promovează acţiuni cu scopul de a educa populaţia şi de a favoriza participarea publicului la acţiunile ecologice. Aceste acţiuni în masă contribuie la ridicarea nivelului cunoştinţelor ecologice şi crează condiţii pentru schimburi individuale, generale, naţionale şi internaţionale.

Ziua Pământului... în fiecare zi

Există o mulţime de paşi uşori pe care îi putem urma în viaţa cotidiană pentru a face o diferenţă care să conteze pentru mediul înconjurător. Iată câteva sugestii:

Acasă...

• opriţi echipamentele electronice precum televizorul atunci când nu le folosiţi. Acel punct roşu de stand-by, arată faptul că încă se foloseşte energie electrică;
• econimisiţi apa: opriţi robinetul atunci când vă spălaţi pe dinţi;
• reciclaţi hârtia, sticla, plasticul şi alte deşeuri;
• folosiţi baterii reîncărcabile.

La cumpărături...

• luaţi-vă de acasă pungi sau sacoşe pentru a aduce acasă cumpărăturile;
• orientaţi-vă după produse care nu au foarte mult ambalaj;
• cumparaţi fructe şi legume crescute organic, îmbrăcăminte din bumbac, etc;
• nu cumparaţi sticle de apă daca stiţi că apa de acasă este potabilă – transportul apei de la locul de extracţie până la rafturile supermarketului reprezintă o mare cheltuială de energie, plus că sticlele de plastic sau sticla se adună la deja marele munte de gunoaie. Dacă totuşi cumparaţi apă îmbuteliată, cumparaţi de la sursele locale (citiţi etichetele) şi cumpăraţi apa a căror sticle sunt reciclabile;
• alegeţi produse biodegradabile pentru curăţare (detergenţi, etc) pentru ca acele chimicale să aibă efecte cât mai puţin negative asupra solului şi sistemului de apă.

Mai multe detalii:
www.earthday.net/
www.jourdelaterre.org/

Centrul de Promovare a Culturii de Securitate şi Organizaţia Stundeţilor din Universitatea de Vest Timişoara, în colaborare cu BitDefender şi Editura Tritonic a organizat, în perioada 11 mai 2009 – 7 iulie 2009, concursul de lucrări având ca tematică securitatea şi cultura de securitate – ABORDĂRI DIVERSE ÎN CULTURA DE SECURITATE.

Întrecerea a dorit să promoveze, să dezvolte şi să implementeze modele şi standarde de securitate comunitară şi individuală, în scopul creării şi dezvoltării unei culturi de securitate prin implicarea efectivă a indivizilor vizaţi, a societăţii civile şi a instituţiilor statului în educaţia de specialitate, cu participarea instituţiilor de învăţământ.

Lucrările participanţilor au trebuit să se încadrează în una din următoarele teme:

• securitate şi globalizare
• mass-media şi securitate
• securitate urbană
• terorism şi antiterorism
• securitate economică

Câştigătorii ediţiei 2009 sunt, după cum urmează:

Locul I: Romina POPESCU (Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, anul I, 2008-2009) – Securitate şi globalizare;

Locul II: Floarea DOMAN (Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, anul III, 2008-2009) – Securitate şi globalizare;

Locul III: Ina BONCALO (Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, anul I, 2008-2009) – Terorism şi antiterorism;

Locul IV: Cristina UNGUREANU (Relaţii Internaţionale – Studii Europene, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, anul III, 2008-2009) – Securitate şi globalizare;

Locul V: Larisa-Maria NĂDRAG (Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, anul I, 2008-2009) – Mass-media şi securitatea;

Câştigătorii vor primi o diplomă din partea CPCS şi o carte din literatura de specialitate oferită de Editura Tritonic. De asemenea, aceştia pot solicita un stagiu de practică de 30 până la 60 de zile în cadrul CPCS.

Va felicităm şi vă mulţumim pentru participare!

In perioada 15-17 Mai 2009, a avut loc la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti un seminar de arte marţiale pentru cadeţi şi practicanţi.

Seminarul a fost organizat în colaborare cu Clubul de Arte Marţiale "Budo Seishin" Bucureşti, şi a fost susţinut de Preşedintele "International Kobudo Federation", Maestrul Günter Painter din Austria, 6 Dan Kobukai Kobudo, 5 Dan Jujutsu.

Seminarul a constat în 3 antrenamente a câte 3 ore, două în ziua de Sâmbăta şi unul Duminica, pe parcursul cărora s-au predat mai multe tehnici de ju-jitsu şi de kobudo cu aplicare în autoapărare - apărarea faţă de atacuri cu baston şi cuţit, prize şi încenturări, precum şi tehnici specifice muncii de poliţie pe teren - tehnici de imobilizare, transport forţat şi de încătuşare, tehnici cu tonfa.

Pentru mai multe poze vă invităm să vizitaţi galeria foto.

Centrul de Promovare a Culturii de Securitate şi Organizaţia Stundeţilor din Universitatea de Vest Timişoara, în colaborare cu BitDefender şi Editura Tritonic organizează concursul de lucrări având ca tematică securitatea şi cultura de securitate, cu titlul "Abordări Diverse în Cultura de Securitate".

Regulament

• participanţii trebuie să fie studenţi/masteranzi în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara
• lucrările trebuie să se încadreze în una din următoarele teme:
  • securitate şi globalizare
  • mass-media şi securitate
  • securitate urbană
  • terorism şi antiterorism
  • securitate economică
• lucrările în format electronic se pot trimite pe adrese de e-mail concurs[@]cpcs.ro, sau pot fi depuse la sediul OSUT (Universitatea de VEst, Bv. Vasile Pârvan, Nr. 4, Cam. 247, Etajul II)
• termenul de depunere al lucrărilor este 11 Iunie 2009
• anunţarea rezultatelor se va face pe 15 Iunie 2009
• vor fi premiate cele mai bune 3 lucrări, cu premii constând în
  • publicarea lucrărilor pe site-ul şi în revista CPCS
  • stagiu de practică pe durata verii în cadrul CPCS
  • licenţe BitDefender Total Security 2009
  • cărţi din partea Editurii Tritonic

Descarcă Regulamentul Complet

Organizatii Internationale - Uniunea Europeana

La 28 aprilie 1951, sase state europene semnau, la Paris, Tratatul prin care se puneau bazele primei Comunitati Europene (CECO). Crearea CECO a fost un asemenea succes incat, dupa citiva ani, s-a facut pasul urmator pe calea integrarii altor sectoare economice. In 1957, cele sase state au semnat Tratatul de la Roma, care instituia Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) si Comunitatea Economica Europeana (CEE) - statele membre au decis desfiintarea barierelor comerciale si formarea "Pietei Comune". Citeste articolul